joi, 23 decembrie 2010

Eroii nu mor niciodata

In amintirea eroilor, in punctele fierbinti din Bucuresti au fost organizate ceremonii oficiale. Dar, spre deosebire de alte dati, cei mai multi dintre oamenii politici au preferat doar sa trimita coroane de flori, fara sa fie prezenti.
De 21 de ani, romanii isi cinstesc eroii: 800 de morti. Printre cruci familiile duc mai departe istoria. Tatal e in viata ... Fiul nu.
Istoria s-a scris insa singura. Ioana si-a cunoscut fratele din fotografii: "Aveam 4 ani si am vazut poza lui asezata langa semineul meu. L-am intrebat pe tata cine e si mi-a zis in lacrimi e fratele meu care a murit la Revolutie."
Fiecare cruce vorbeste; pe orice chip aplecat deasupra unei coroane inca citesti intrebari fara raspuns.
In fata unei icoane se inchina pierdut si Catalin; acum 21 de ani, gasea, inclestat pe asfalt, trupul tatalui sau: "De cate ori vin zilele acestea, retraiesc mereu. A fost impuscat. Eu veneam spre casa. L-am gasit cand era pe caldaram, era cazut acolo... si apoi a trebuit sa ii spun si mamei mele."
Acum 21 de ani a fost inceputul sfarsitului. Timisorenii au dat capitalei curajul sa lupte. Mitingul organizat de dictator in fata Comitetului Central a pornit Revolutia de la Bucuresti.
Cateva zeci de manifestanti au ridicat baricada de la Inter si au rezistat pana dimineata.
Dupa 21 de ani lacrimile si ceara lumanarilor au curs din nou la Universitate, peste locurile in care, in decembrie 89, romanii s-au jertfit pentru romani, pentru ca noi sa traim astazi liberi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu